Istoria bancnotei

Prima oară in China au descopăeri ca banii tiparite pe hartie este mai ușor utilizabila. Banii de hârtie au fost, fără îndoială, introduși la începutul secolului al X-lea, de negustorii chinezi de ceai, care încheiau mari tranzacții cu bilete la ordin, cu scopul evitării transportului monedelor metalice. Administrația chineză a adoptat oficial bancnotele în 1024. Monedele metalice erau reprezentate simbolic pe bancnotele emise sub dinastia Song.
Din secolul al XIX-lea, bancnotele sunt tipărite pe o hârtie fină multistrat, foarte rezistentă la îmbătrânire și la mânuire, purtătoare de un filigran, compusă exclusiv din pastă de hârtie de bumbac, suferind un proces de purificare crescut; această hârtie, fără clei, este unsă cu gelatină, apoi uscată cu aer, înainte de a suferi o calandrare foarte puternică.
De vreo treizeci de ani, din ce în ce mai multe state au trecut la adoptarea bancnotelor din polimeri, care sunt mult mai rezistente la rupere și la șifonare decât cele de hârtie. Prima bancnotă de polimeri emisă de România a fost cea de 2.000 de lei (ROL), din 1999, cu ocazia eclipsei totale de soare, din 11 august a acelui an, România fiind prima țară europeană care a pus în circulație astfel de bancnote de polimeri.
Începând de anii 90, modalitatiile de copiiere și falsificare a bancnotelor au inceput să deyvoltă într-un ritm deosebit.Cu dezvoltarea technicii de printare și copiere metoda de falsificare a devenit mai usor, fiecare bancnotă în lume era o provocare pentru falsificatori. Falsificarea bancnotei este pedepsit prin lege

Falsificarea presupune următoarele activităţi:

• producerea frauduloasă sau modificarea valorii nominale a unei bancnote sau monede, indiferent de mijloacele folosite, cu scopul punerii în circulaţie;
• punerea în circulaţie în mod fraudulos a bancnotelor sau monedelor falsificate;
• importul, exportul, transportul, primirea, posesia sau procurarea cu bună-ştiinţă de bancnote sau monede falsificate;
• producerea frauduloasă, primirea, procurarea sau posesia de instrumente, obiecte, programe de calculator şi orice alte procedee, destinate prin natura lor producerii sau obţinerii de bancnote sau monede falsificate ori alterării bancnotelor şi monedelor în vederea obţinerii de falsuri;
• producerea frauduloasă, primirea, procurarea sau posesia altor elemente care servesc la protejarea însemnelor monetare împotriva falsificării.

Aceste activitați constituie infracțiuni și se pedepsesc conform prevederilor Codului Penal (de la două până la zece ani închisoare).

Verificarea bancnotelor

Elementele de siguranțăsus enumărate, dau posibilitatea de a descoperii bancnotele false între bancnotele autentice. În cunoașterea acestor elemente de siguranță la unele locuri (exe. piață magazine, locuri de distracție), merită să dați o privire la bancnota primită, să verificați existența semnelor de siguranță vizibile cu ochi.

Verificarea autenticității cu ochiu liber:

• Culoarea bancnotelor (la bacnotele false această culoare este artificială);
• Existența gravurilor în relief;
• Filigranul
• Palparea fantei transparentă de pe bancnotă (la bancnotele false dacă dai cu degetul pe deasupra, se simte o denivelare)

Verificare cu aparat:

la lumina UV apare pe bancnotă un patrulater ce conține valoarea bancnotei (Apare în culoare verde deschis);

seria - formată din trei cifre şi o literă, iar numărul din şapte cifre – schimba culoarea la lumina UV. Seria şi numărul tipărite cu cerneală neagră, pe verticală, în stânga, se văd de culoare verde, iar seria şi numărul imprimate cu cerneală roşie, cu caractere de înălţime crescătoare, pe orizontală în dreapta, se văd de culoare portocalie în lumină ultravioletă.

Elementele de siguranţă ale bancnotelor în circulaţie Pentru producera bancnotelor RON se folosește o technologie de imprimare elaborată, care include lementele de siguranță ce facilitează diferențierea bancnotelor autentice de cele false.

Elementele de siguranţă ale bancnotelor în circulaţie

Fereastra transparentă

Fereastra transparentă se află în stânga aversului bancnotei şi pentru fiecare cupiură în parte are forma conform tabelului de mai jos:

Bancnota		Forma ferestrei transparente	Elemente de siguranţă prezente în fereastră
1 leu	Nicolae Iorga	Acvila cruciată	-
5 lei	George Enescu	Notă muzicală	-
10 lei	Nicolae Grigorescu	emisiunea 2008 Paletă de pictură	Două pensule aurii
10 lei	Nicolae Grigorescu	emisiunea 2005 Paletă de pictură	Valoarea nominală ambutisată
50 lei	Aurel Vlaicu	Cap de acvilă	Valoarea nominală ambutisată
100 lei	Ion Luca Caragiale	Măşti de teatru	Valoarea nominală ambutisată şi element auriu sub formă de panglică
200 lei	Lucian Blaga	Filă de carte	Valoarea nominală ambutisată şi element auriu sub formă de carte deschisă
500 lei	Mihai Eminescu	Clepsidră	Valoarea nominală ambutisată şi element auriu sub forma nisipului ce se scurge în clepsidră

Filigranul

Filigranul este produs prin variația de densitate a hțrtiei bancnotei și devine vizibil în momentul în care țineți bancnota îndreptată spre o sursă de lumină din partea opusă privitorului. Filigranul este constituit din două componente poziţionate în stânga aversului, pe zona neimprimată: portretul personalităţii de pe bancnotă şi emblema BNR.

Firul de siguranţă

Firul de siguranță este încorporat în bancnotă. Toate bancnotele româneşti aflate în circulaţie au, în zona centrală, un fir ce devine vizibil când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.

Elementul de suprapunere

Toate bancnotele româneşti în circulaţie au anumite fragmente ale unui element de design de mici dimensiuni imprimate în acelaşi loc pe ambele feţe, astfel că atunci când sunt privite prin transparenţă şi luminate din partea opusă privitorului, elementul să fie văzut în întregime. Acesta se află plasat, pe avers, sub denumirea băncii centrale de emisiune.

Bancnota		Elementul de suprapunere
1 leu	Nicolae Iorga	Element floral stilizat
5 lei	George Enescu	Liră (instrument muzical)
10 lei (2005)	Nicolae Grigorescu	Paletă de pictură
10 lei (2008)	Nicolae Grigorescu	Paletă de pictură
50 lei	Aurel Vlaicu	Roza vânturilor (busolă)
100 lei	Ion Luca Caragiale	O floare stilizată de violetă
200 lei	Lucian Blaga	Călimară cu capac
500 lei	Mihai Eminescu	Călimară şi pană de scris

Banda iridescentă

Toate bancnotele româneşti în circulaţie au imprimată pe revers, în partea dreaptă, o bandă verticală de culoare transparent aurie care are înscrisă, pe verticală, de şapte ori, valoarea nominală.

Microtextul

Pe anumite porțiuni a bancnotele româneşti în circulaţie se poate observa, pe avers şi pe reversun un text de mici dimensiuni. De obicei, tipăriturile mai mici de 1 mm se poate observa cu ochiul liber sub forma unei dungi subțiri, dar poate fi citit cu ajutorul unei lupe. Pe o bancnotă autentică se poate distinge clar chiar și aceste caractere de mici dimensiuni.

Imprimare vizibilă în lumină ultravioletă

Toate bancnotele româneşti în circulaţie au, pe revers, imprimat cu cerneală vizibilă numai în lumină ultravioletă, un patrulater ce conţine valoarea nominală: "1", "5", "10", "50", "100", "200", "500". Seria bancnotelor româneşti în circulaţie este formată din trei cifre şi o literă, iar numărul din şapte cifre. Numărul fiecărei bancnote este unic. Seria şi numărul tipărite cu cerneală neagră, pe verticală, în stânga, se văd de culoare verde, iar seria şi numărul imprimate cu cerneală roşie, cu caractere de înălţime crescătoare, pe orizontală în dreapta, se văd de culoare portocalie în lumină ultravioletă.

Imprimarea aurie

Bancnota		Elementul imprimat cu cerneală aurie
10 lei (2005)	Nicolae Grigorescu	Paletă de pictură, în dreapta aversului
10 lei (2008)	Nicolae Grigorescu	Două pensule în fereastra transparentă; paletă de pictură, în dreapta aversului
50 lei	Aurel Vlaicu	Cap de acvilă de munte, în dreapta aversului
100 lei	Ion Luca Caragiale	Panglică în fereastra transparentă
200 lei	Lucian Blaga	Carte deschisă în fereastra transparentă
500 lei	Mihai Eminescu	Clepsidră, în zona centrală a aversului; nisipul ce se scurge în clepsidră, în fereastra transparentă

Imprimarea în relief

Imprimarea de relief sau intaglio produce un efect tactil care este folosit la realizarea imaginii principale și apare de asemenea în alte câteva locuri pe aversul bancnotei Bancnotele de 10 lei emisiunea 2005, 50 lei, 100 lei, 200 lei şi 500 lei au imprimate în relief principalele elemente de design, pe ambele feţe. Imaginea latentă Imaginea latentă nu este percepută la examinarea directă, dar devine vizibilă când bancnota este privită razant.

Bancnota		Locul unde imaginea latentă se află pe bancnotă
10 lei (2005)	Nicolae Grigorescu	Umărul stâng al portretului, pe avers
50 lei	Aurel Vlaicu	Umărul stâng al portretului, pe avers
100 lei	Ion Luca Caragiale	Uşile clădirii, pe revers
200 lei	Lucian Blaga	Peretele clădirii, pe revers
500 lei	Mihai Eminescu	Ferestrele clădirii, pe revers

Microperforaţiile

Bancnotele de 50 lei, 100 lei, 200 lei şi 500 lei au, în zona elementului floral pe avers, înscrisă valoarea nominală prin perforaţii foarte fine. Acestea devin vizibile numai când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.

Cerneala care îşi schimbă culoarea

Bancnotele de 50 lei, 100 lei, 200 lei şi 500 lei au, pe avers, în partea stângă jos, elemente imprimate cu cerneală care îşi schimbă culoarea din auriu în verde, în funcţie de unghiul din care este privită.

Bancnota		Elementele imprimate cu cerneală care îşi schimbă culoarea
50 lei	Aurel Vlaicu	LEI CINCIZECI
100 lei	Ion Luca Caragiale	LEI UNA SUTĂ
200 lei	Lucian Blaga	LEI DOUĂ SUTE
500 lei	Mihai Eminescu	LEI CINCI SUTE